
HIPNOZA ȘI TERAPIA ERICKSONIANĂ
...vocea mea te va însoți, în ea vei auzi murmurul valurilor, foșnetul frunzelor...vocea mea te va însoți
În cadrul terapiei ericksoniene accentul se pune pe deblocarea istoriei constructive adormite, astfel se stimulează resursele existente ale pacientului-resurse rămase mult timp ascunse.
Scopul terapiei este de a ajuta pacientul să își identifice resursele, ceea ce va genera multiplicarea opțiunilor comportamentale, facilitând construirea unor soluții cât mai adecvate problemelor sale.
Sesiunile de psihoterapie implică un proces de mobilizare graduală a credințelor, așteptărilor și experiențelor pacientului.
Hipnoza are aplicabilitate în:
- Întărirea Eului
- Regresii și progresii de vârstă
- Tulburări anxios-depresive
- Antrenamentul hipnotic al sistemului imunitar
- Managementul durerii
- Dezvoltare personală
HIPNOZA ȘI TULBURĂRILE ANXIOASE
Ce conține anxietatea ? Ce incearcă să ne arate despre noi ? Care îi sunt mecanismele ? Ar trebui să ne luptăm cu ea sau să-i explorăm/exploatăm/ integrăm potențialul creativ ascuns?
Hipnoterapia anxietății
se referă la intervenția terapeutică care conține tehnici hipnotice și care se focusează demersul în direcția dezvoltării resurselor de a face față în confort psihic și stăpânire de sine , situațiilor apreciate ca amenințătoare. Hipnoza vine în întâmpinarea pacientului cu beneficiul ” stării de relaxare induse “, ca o caracteristică importantă a transei, aducând destinderea musculaturii și echilibrarea sistemului nervos vegetative, precum și reducerea acelui ”câmp de trăiri alarmante”. Un avantaj îl reprezintă capacitatea transei de a fi facilitator pentru exercițiile de imagerie mentală. Imageria conferă pacientului “spațiul” în care se confruntă cu situațiile anxiogene, în care sunt evocate/proiectate evenimente sau situații de viață, ca și cum s-ar produce în mod real. Există o caracteristică specială care stă la baza transei și anume capacitatea ei de a facilita disocierea, care îi permite persoanei să trăiască simultan două stări diferite de conștiință. Astfel persoana hipnotizată își păstrează rolul de martor/ “observator ascuns” , dar trăiește și fenomenele de transă sugerate.
Hipnoza și anxietatea generalizată
În tratamentul tulburărilor anxioase se au în vedere următoarele direcții:
• dezvoltarea abilităților de control a anxietății
• modificarea cognițiilor, convingerilor,sentimentelor, comportamentului care activează reacțiile de tip anxios
Atacul de panică și hipnoterapia
În atacul de panică, ce este caracterizat prin apariția bruscă a simptomelor cu o amprentă puternic fiziologică și fără ca pacientul să poată identifica o cauză evidentă, intervenția are în vedere ca prim demers, acela de a scădea nivelul anxietății, de a înțelege mai bine natura ei și de a avea un control mai bun asupra episoadelor acute. De asemenea învățarea unor tehnici de relaxare muscular și a unor tehnici de control al respirației, mai ales dacă este vorba despre ventilație.
Agorafobia și hipnoterapia
Agorafobia se caracterizează prin anxietatea pe care o trăiește pacientul când se află în spații deschise, departe de casă și prin tendința de a evita aceste locuri. Elementul central al terapiei îl reprezintă expunerea graduală la situațiile de care pacientul se teme, precum și expunerea la simptomele ce caracterizează anxietatea.
Fobia socială și hipnoterapia
Fobia socială este teama resimțită în situații sociale care ar putea fi: prezentări orale publice, întâlnirea cu persoane noi, participarea la petreceri ,mâncatul în public, discuțiile în contradictoriu cu persoane importante, autoritare. Persoanelor cu fobie socială le este teamă să nu facă o impresie negativă asupra lor, ceilalți să nu observe semnele anxietății lor, cum ar fi tremurul vocii, al mâinilor, înroșirea feței. Fobia socială este o formă severă a timidității, care împiedică funcționarea normală a persoanei la școală sau servici. De obicei, fobia socială se instalează în adolescența timpurie și dacă nu se intervine se poate agrava și persista pentru lungi perioade. Intervenția terapeutică presupune ca temă centrală de lucru teama pacientului de evaluare în situații sociale.
Fobiile specifice și hipnoterapia
Elementele esențiale ale fobiei specifice sunt: persoana resimte o frică intensă când se află în preajmă sau anticipează prezența stimulului fobic specific; expunerea persoanei la stimulul fobic provoacă reacții anxioase intense; persoana evită expunerea sau o trăiește cu teamă și disconfort maxim. Fricile și fobiile sunt fenomene frecvente. Obiectele/situațiile care provoacă frică sunt: insecte, șoareci, șerpi, înălțimi, apa, transport în public, furtunile, spațiile închise, tunelurile și podurile. Persoanei îi este teamă de stimulul specific în sine și nu de ce vor spune ceilalți dacă îi vor observa semnele anxietății ( ca în fobia socială) sau că ar putea pierde controlul sau înnebuni/muri ( ca în atacul de panică). Planul de intervenție conține conceperea unei ierarhii a fricii, desensibilizarea sistematică în plan imaginar sau/și real prin expunerea la stimulii din ierarhie; eliminarea comportamentelor de siguranță; trainingul de relaxare; intervenții cognitive.
Tulburarea obsesiv compulsivă și hipnoza.
TOC a fost considerată mult timp o tulburare rezistentă la intervenții. Au fost relatate cazuri de TOC care au răspuns eficient la intervenția denumită expunerea și prevenirea răspunsului. Această tehnică are ca scop spargerea ciclului de condiționare care menține tulburarea. Dacă expunerea durează suficient de mult și este repetată de un număr de ori, se ajunge la scăderea semnificativă a anxietății, iar pacientul va conștientiza că este capabil să tolereze gândurile obsesive fără evitarea lor. Ca expunerea să înregistreze eficiență este bine ca pacientul să nu mai efectueze ritualurile. Altfel pacientul se va folosi de aceste ritualuri pentru a scădea anxietatea în cadrul expunerii. Se recomanda folosirea ambelor tehnici de expunere, respectiv, de prevenire a răspunsului. De asemenea, foarte importantă este restructurarea cognitivă, pentru dezvoltarea motivației pacientului, a îmbunătățirii complianței și întărirea efectelor pozitive ale ședințelor de expunere.
Tulburarea de stres postraumatic (SSPT) și hipnoza.
Stresul posttraumatic reprezintă o reacție des întâlnită, declanșată de situații/evenimente extrem de stresante/traumatice, acestea putând fi: atac armat,accident, abuz fizic sau sexual, dezastre naturale, moartea unei persoane importante. Hipnoterapia dă rezultate eficiente, când este conjugată cu metode ale terapiei cognitiv-comportamentale.